Răspândirea insectelor dăunătoare se schimbă de la un anotimp la altul, şi de regulă producătorii stabilesc asolamentul în baza controalelor permanente în vederea reducerii riscurilor. Tratamentul solului, respectiv al seminţelor poate reprezenta o soluţie în cazul în care în perioadele anterioare viermii sârmă au cauzat probleme, sau dacă condiţiile favorizează răspândirea viermelui vestic al rădăcinii de porumb.
Soiurile hibride de porumb dezvoltate cu ajutorul biotehnologiei produc toxine insecticide prin adăugarea genelor bacteriei Bacillus thuringiensis (Bt), această tehnologie modernă asigurând protecţia împotriva sfredelitorului porumbului şi altor specii de viermi, precum şi împotriva viermelui vestic al rădăcinii de porumb. Sfredelitorii porumbului, cicadele, moliile miniere, gândacii, cosaşii şi tripsurile sunt de asemenea dăunători frecvent întâlniţi ai porumbului, mai ales în zonele cu climă mai caldă.
Apariţia bolilor caracteristice porumbului este în primul rând determinată de factori climatici, de aceea este greu de prevenit. Nu toate bolile cauzează pierderi de ordin economic, iar în cazul porumbului boabe cel mai important este protecţia tunicilor aflate în partea superioară a tulpinii, deoarece diminuarea fotosintezei frunzei reduce şi randamentul.
În cazul bolilor grave, cum ar fi pătarea cenuşie sau rugina porumbului, Cercospora zeae-maydis planta se poate culca, deoarece planta va absoarbe toţi nutrienţii din tulpină în vederea formării boabelor. În zonele cu climă temperată anumite boli, cum ar fi pătarea brună denumită Kabatiella zeae, care apare pe plantă mai târziu, cauzează căderea frunzelor, ceea ce reduce randamentul porumbului pentru siloz.