Fructele de căpșuni constau din aproximativ 90% apă și 10% solide solubile totale. Ele sunt o sursă bună de folat și potasiu, precum și fibre dietetice, mangan și antioxidanți. Fructul este bogat în vitamina C și consumul de 10 fructe pe zi îndeplinește practic toate cerințele dietetice recomandate pentru această vitamină. Principalele componente solubile ale zahărului sunt glucoza și fructoza. Acidul primar este acidul citric. Aroma căpșunilor este o caracteristică-cheie și este un amestec complex de dulceață, aciditate și aromă a fructului. Fructele cele mai intens aromate au un TSS ridicat și, de asemenea, acid.
Căpşunile de cea mai bună calitate sunt uniforme în dimensiuni şi ar trebui să fie lucioase cu o culoare roăie puternica. Acestea ar trebui să fie, de asemenea, suculente cu o aromă puternică, fără mucegai sau vânătăi. Selecția soiurilor este critică și fiecare cultivar are propria sa formă, dimensiune, gust și textură. Căpșunile proaspete sunt recoltate și depozitate cu calicul și o parte din peduncul intacte, care este apoi îndepărtată de consumator înainte de a mânca. Dimensiunea este importantă, dar fructele prea mari sunt mai dificil de ambalat și transportat. Diferențele mici în ceea ce privește calitatea fructelor pot avea un impact puternic asupra prețului și calității, astfel încât metodele de producție se concentrează pe producerea și menținerea fructelor de bună calitate, cu o durată lungă de păstrare.
Selectarea soiurilor este deosebit de importantă, iar producătorii ar trebui să selecteze soiuri rezistente cu caracteristici de calitate care se potrivesc cel mai bine pieței lor. Utilizarea mulciurilord de paie sau sistemelor de creștere adecvate pentru a minimiza contaminarea solului este importantă pentru calitatea fizică. O bună sănătate prin folosirea de fungicide și pesticide în sezon vor contribui la furnizarea de fructe care sunt mai puțin expuse riscului de distrugere a dăunătorilor și a bolilor. Maximizarea creșterii prin irigare adecvată va contribui la asigurarea unui flux bun de apă și nutrienți către fructele în curs de dezvoltare. Depozitarea și transportul frigorific, folosind medii controlate cu dioxid de carbon, vor contribui la maximizarea duratei de valabilitate a fructelor care sunt preluate. O hrănire bună a culturilor va asigura producerea de fructe care se mânuiesc bine și au o durată de viață mai lungă, cu echilibrul corect al zahărului și acidității, plus o aromă și un gust bun.
Mulți nutrienți necesari au roluri specifice de îmbunătățire a calității:
Borul joacă un rol esențial în calitatea fructelor, iar o alimentare necorespunzătoare poate duce la fructe mai mici și deformate.
Excesul de azot în timpul creșterii și dezvoltării fructelor are un efect negativ asupra calității fructelor. Aceasta mărește susceptibilitatea la boli și înmuierea fructelor. Acest lucru duce la o perioadă de depozitare mai scurtă și la fructe care putrezesc mai rapid. Maturitatea poate fi, de asemenea, întârziată, iar fructele sunt deformate, ceea ce duce la producţii reduse.
Excesul de N încurajează, de asemenea, putregaiurile coletului, antracnoza. Fertigarea poate contribui la asigurarea unei utilizări de către plante mai bune a azotului aplicat și nu mai este încurajată descompunerea acestuia. Chiar și în sistemele de fertigare bine controlate, frecvențele ridicate ale N pot duce la o severitate a bolilor mai mare.